Cam liniste printre Muscoi - ceva neobisnuit daca ne raportam la vechile confruntari, ma simt nevoit sa arunc cu o piatra spre a mai crea ceva valuri (se stie pestele mare trage pe vant usor si valuri mici).
Muscoi 7 ne va gasi in casa noua si sub o alta forma, in care amicitia si prietenia legata intre jucatori sa primeze.
Impreuna cu Marse si Mage, dublati de Pinguinul Desertului voi cauta sa readuc din bucuria initiala a concursului printre noi.
Pe atunci eram o mana de oameni, galagiosi si cu orgolii nemasurate ce ne doream finalizate in jocul de biliard ideile si conceptele dezbatute pe
http://www.reactii.roDorinta mea de a cauta cati mai multi jucatori asemeni noua si de ai chema la Muscoi m-a indepartat putin de la "ideea primara".
Destui au aparut printre noi care nu mai sadisfac cerintele de baza. Un exemplu clar este "Jucator 1895664" partenerul lui Madfox in Muscoi 3.
Doresc mai multa comunicare intre noi, cei vechi sa-si reia obiceiul de a scrie despre biliard...iar cei noi sa-i copieze.
Sincer imi este dor de cronicile Pingiunului din Narnia C-ta, de comentariile Zeului Nordic Mage-Odin, de incursiunile pline de peripetii ale Cavalerului Colanusus, tineretea si voiosia lui CociBila8, amendamentele aduse de pe margine de Mikaela, simplitatea vorbelor lui Flo si a jocului lui superb s.a.m.d.
Pe Cristi, Sheno, Val, Marse nu-i mai pun la socoteala...ei au "tinut" mereu aproape.
Valul nou avandu-l in frunte pe Pucer se pravale cu zgomot asupra cetatii de scaun a Muscoiului, aducand cu el zgomoul de lupta in cuvinte greu de inteles urechilor noastre. Dinspre Est se unesc Achingii lui Cristi cu Ienicerii condusi de Catalin...parjolind totul in cale.
La Poarta Kingsului ii va astepta boier Marse cu arnautii din zona Taberei si Militarilor, de pe colina Credintei se va arunca cu putere Prea Fericitul Cartof insotit de gashca nebuna de maicutze cu tacurile de spart iar Eu RED pornesc haituirea cu safeuri pe susul Dambovitei pana ce toti cei care au venit dorind putere vor pleca invinsi cu tacurile intre picioare, luand drumurile codrilor si turnandu-si cenuse in cap spre cainta eterna.
Nu va era dor de asemenea descrieri?....Cam asa era la inceput....asta dadea miza jocului, sarea si piperul confruntarii. Bucuria revederii era mare dar si mai mare era dorinta de ai arata adversarului ca vorbele atent mestesugite aruncate cu o luna inainte nu erau vorbe-n vant.
Renastem Muscoiul?
Am zis!